E noapte, ora 21.30, inchid incet usa de la dormitorul mic si in urma mea aud pupaturi in aer 🙂 , zambesc larg si inainte sa sting lumina de pe hol dau cu ochii de ghetele mele si ale sotului aliniate langa o pereche mica de tot de cizme de cauciuc si o pereche de cipici de balerini la fel de mici. Fluturi in stomac ….

Alaltaieri a fost duminica, 26 octombrie, Lara a implinit 1 ani si 11 luni si ne-am decis sa ii schimbam aranjamentul in camera ei de joaca (livingul). Nu mai vrea sa stea si sa se joace in tarc desi e mare si plin de jucarii. Acum alearga non stop si nu are rost sa ii ingradim libertatea in nici un fel. Imbracati, aranjati si parfumati, motivati de soarele de afara si cele 12 grade din termometru am plecat la vanatoare de jucarii noi. Directia Toysrus si IKEA ! Sa isi aleaga piticania ce jucarii vrea 😀

Ne-am intors cu o bucatarie completa, un cort, o masa cu scaun, un cos plin de legume de plastic si un covoras puzzle cu numere 😉 Lara numara pana la 10 in engleza (desenele animate bata-le vina !!!) . Treaba cu bucataria ne-am cam socat avand in vedere ca eu nu prea am avut veleitati de gospodina pana acum vreun an iar sotul gateste doar cafea 😀 . Inafara de “gatit” e foarte preocupata de animale domestice, vaca si porcul fiind pe primele locuri, la egalitate 😀
Ma amuzam foarte tare in alta seara cand sotu’ alerga disperat prin toata casa sa le gaseasca pe moo si wee fara de care nu vrea sub nici o forma sa adoarma :)))))))))

De cate ori e soare si frumos mergem in parc sa hranim ratele si la ferma de langa casa sa ne jucam cu niste oi, capre, o vaca, o scroafa cu 11 purcelusi, o gaina, un cocos si niste ponei. 😀
Sunt foarte tari suedezii astia, au gasit ei un loc, in mijlocul orasului, unde sa cazeze animalutele ca sa vina copiii sa le vada si sa se bucure de ele fara sa faci o intreaga excursie !

Dimineata Lara se trezeste razand si ne striga sa venim sa o luam din patut. De cand o aveam in burta imi doream sa vina vremea sa o aud dimineata cum ma striga cand se trezeste. Daca unul din noi e inca in pat vine si ne pupa ca sa ne trezim
Am lesinat aproape, saptamana trecuta cand eram toti 3 in bucatarie pe jos si numaram castroane si ne-a pus sa ne pupam, de mai multe ori. :)))))) O iubeste si pe Minnie tare de tot si daca nu o vede prin preajma o cauta, saracul caine nu mai are un minut de liniste.

Piticania asta mica danseaza si canta non stop 😀 Pana si in scaunul de masina !!! Daca vrea sa se faca artista o sa o incurajez din toata inima !

In ianuarie o dam la gradinita, mi se pare o mare drama pentru mine ! Cum sa o las singura acolo ? Zeci de intrebari fara raspuns imi bombardeaza mintea de cate ori ma gandesc. Cand ma apuca nebunia rau de tot ma apuc si mai citesc una alta despre subiect sau vorbesc cu prietenele mele care au copii mai mari si ma incurajeaza. Toata lumea ma asigura ca o sa fie bine pentru ea, ok, dar cu mine cum ramane ?

Ma gandeam ca o sa treaca timpul si o sa atenueze senzatia aia de cordon ombilical care ne infasoara pe amandoua in continuare. Ei bine, nu e prima data in viata cand m-am inselat 😉