The Addict

 

 

 

Buna, ma numesc M si sunt dependenta de Facebook ! 🙂

Da, nu glumesc. Mi-a placut FB din prima clipa, mi-am facut cont acum vreo 4 ani si ceva si mi s-a parut extraordinar. Eu sunt un animal fooooarte social si FB e exact ce “recomanda doctorul” mai ales pentru mine, care acum sunt departe de Romania si vreau sa vad ce fac prietenii mei. In lista nu am decat prieteni si cateva branduri de care sunt interesata.

FB pentru mine a fost si un fel de schimbare de destin… pentru ca asa l-am gasit pe sotu’ pe care il cunoasteam de vreo 17 ani si cu care pierdusem legatura de vreo 12 😀
L-am cautat, l-am gasit si dupa vreun an si ceva ne-am casatorit :)))) Deci n-am cum sa nu iubesc FB !!

FB e un barometru pentru mine, imi dau seama destul de rapid cam in ce stare sunt cunoscutii mei. Sunt oameni care intra pe FB in fiecare zi, altii care intra rar. Unii posteaza citate in disperare si asa se mai racoresc, altii isi fotografiaza orice miscare, ce mananca, cand si cu cine sunt la masa, altii isi posteaza fotografiile, locatiile in care se plimba, poze cu iubitii, copiii sau animalele (asta sunt eu). Altii sunt filozofi, unii fac politica, multi isi promoveaza afacerile, blogurile. Un intreg univers de explorat zi de zi ! As vrea sa ii multumesc si lui Steve Jobs, cu ajutorul lui am FB cu mine peste tot 😉

Am mai avut si alte dependente la viata mea, tigarile, relatiile de cuplu nereusite :))), pantofii si gentile scumpe, noptile pierdute fara numar in cluburi etc. E important sa nu iei FB prea in serios, e o distractie, o modalitate de socializare. Pe mine daca ma enerveaza careva l-am ras din lista si nu ma mai complic 😀 Imi place la nebunie butonul BLOCK !!!!!
Dintre toate FB pare de departe cea mai inofensiva dependenta.

Recunosc ca n-am de gand sa o tratez ci dimpotriva 😉

Voi ce dependente aveti ? E greu sa le recunoasteti ?

 

1446-facebook-addict

A NEW LIFE

 

Daca imi spunea cineva acum vreo 6 ani ca in urmatorii 5 ma voi indragosti, ma voi marita, ca imi iau caine si fac un copil, renunt la job-ul care nu imi placea si imi toca nervii, ca ma mut in 4 apartamente si apoi ma decid sa plec definitv din tara, ii spuneam sa se duca sa se interneze la nebuni.
In august am implinit un an de cand m-am mutat in Suedia impreuna cu familia mea. A fost o decizie grea dar am luat-o si viata mi-a demonstrat ca am facut alegerea potrivita.
M-am mutat in tara de unde vin ABBA si H&M 😉 , unde vara e lumina si la 1 noaptea, tara unde totul e verde si zburda iepurasii si ratele in fata blocului, oamenii iti zambesc fara motiv numai pentru ca te intalnesc pe strada, tara unde nimeni nu se grabeste, nu te injura daca ai ramas cu masina in pana in mijlocul drumului (mi s-a intamplat acum o luna 😀 ), tara unde noi, cei maturi ne putem realiza chiar daca suntem la mijlocul vietii, dar mai ales Lara, copilul meu, are sanse egale cu toti copii de varsta ei.
Anul asta mi-a adus experiente extraordinare, prieteni noi, fericire, uneori si lacrimi de dor, imi lipsesc oamenii mei dragi de acasa.
In toamna asta, care incepe calendaristic azi, ma asteapta noi provocari pe care abia astept sa le iau in piept. Important e ca deja, aici, ma simt acasa si am linistea sa ma bucur de copilul si sotul meu.
Voi ce ziceti ? Care din voi ar avea curaj sa ia viata de la zero ?

_MG_1407(1) IMG_3016_MG_1414_MG_1429_MG_1439_MG_1456IMG_3006vatten V.hamnen